Criteriile de acceptare descriu cum recunoaște clientul că o funcție din aplicație este gata de folosit. Ele traduc o cerință generală, cum ar fi aprobarea unei solicitări, în comportamente care pot fi demonstrate. Într-un proiect de dezvoltare software la comandă, o discuție despre acceptare înainte de programare ajută echipa să descopere întrebările care nu sunt vizibile într-un desen de ecran.
Porniți de la rezultatul utilizatorului
Descrieți rolul persoanei, situația inițială și rezultatul așteptat. De exemplu, un responsabil trebuie să vadă cererile departamentului său și să poată înregistra decizia împreună cu o observație. Specificați ce trebuie să vadă solicitantul după aprobare. Acest exemplu arată atât operațiunea, cât și efectul ei pentru persoanele care depind de rezultat.
Un criteriu pentru exemplul de mai sus ar putea suna astfel: când responsabilul aprobă o cerere completă, starea devine „Aprobată”, iar solicitantul vede decizia și observația. Echipa poate demonstra acest rezultat cu o cerere de probă. Formulări precum „aprobarea funcționează corect” lasă deschisă tocmai întrebarea despre ce trebuie să vadă fiecare persoană.
Includeți excepțiile și drepturile
O verificare utilă acoperă și situațiile care trebuie refuzate. Ce se întâmplă dacă lipsesc date, dacă solicitarea a fost deja procesată sau dacă utilizatorul încearcă să aprobe o cerere din alt departament? Alegeți exemple împreună cu persoanele care lucrează în proces. Pentru o integrare, discutați și cum se vede o eroare de transfer și cine poate relua operațiunea.
Stabiliți cum se face demonstrația
Pregătiți date de probă și un mediu în care utilizatorii desemnați pot parcurge activitățile. Dacă este importantă viteza, descrieți volumul și condițiile în care se măsoară. Conveniți cum se înregistrează observațiile, cine decide că sunt rezolvate și ce elemente pot fi programate într-o etapă ulterioară.
Înregistrați rezultatul demonstrației lângă criteriu: cine l-a verificat, cu ce date și ce s-a observat. Dacă o cerință nu poate fi evaluată încă, notați ce lipsește și cine aduce informația. Astfel, o discuție ulterioară pornește de la exemple observabile și nu depinde de amintirea unei demonstrații sau de interpretări diferite ale aceluiași ecran.
Păstrați criteriile aproape de decizii
Când o cerință se schimbă, actualizați și verificarea aferentă. Articolul despre metodologii de dezvoltare software explică în ce momente poate fi util feedbackul. Dacă porniți de la un proces greu de descris, trimiteți-ne un exemplu de activitate și discutăm ce se poate valida în prima versiune.